|
|
Opera romana
Opera romana
[Cuprins]
Opera din Timisoara
Scurta istorie a Operei Nationale Romane
Traditia teatrului liric romanesc numara mai mult de doua secole.
Inca din 1772, la bucuresti, era semnalata prezenta unei trupee de
opera.
b\21.jpg@Opera romana din Bucuresti
In 1836, concertul de sfarsit de an, dat de elevii Scolii de Muzica
si Declamatie, atrageea atentia nu doar asupra frumusetii muzicii de
opera ci si a unor tinere talente precum Eufrosina Vlasto, care avea
sa faca o cariera internationala. In cea de a doua jumatate a
secolului al XIX-lea multi alti interpreti romani si-au castigat
celebritatea pe renumite scene ale lumii. Faima unor interpreti ca
Elena Teodorini, Haricleea Darclee, Margareta Iamandi-Nuovina,
Zina de Nori, Grigore Gabrielescu, Dimitrie Popovici Bayreuth s-a
creat intr-un spatiu cultural care a inclus Scala din Milano,
Opera din Paris, Metropolitan - House sau Opera din Petersburg.
Baletul Operei Romane
Prima companie romaneasca de opera se datoreaza insa lui
George Stephanescu. Incepand din 1885, ea a functionat ca o sectie
a Teatrului National. Din pacate,lipsita fiind de un sprijin material
oficial, aceasta companie si-a incetat activitatea in 1902. Companii
particulare infiintate de elevi ai lui George Stephanescu, dar si
catareti de renume, romani si straini, stagiune dupa stagiune, au
intretinut insa pasiunea publicului pentru arta lirica. Prezenta
spectacolelor de opera s-a impus de la sine, ca o necesitate
culturala.
Infiintarea, in 1919, a "Societatii lirice" care, doi ani mai
tarziu, trecand sub obladuirea statala, a devenit Opera Romana, marca
sfarsitul unei etape framantate si, totodata, inceputul unei
activitati stabile. Spectacolul inaugural al noii institutii a fost,
el insusi, un eveniment deosebit, la 20 deecembrie 1921 cu opera
"Lohengrin" de Wagner, sub bagheta lui George Enescu.
Jean Athanasiu, George Folescu, George Niculescu-Basu, Emilia
Gutzianu, Florica Cristoforeanu, Traian Grozavescu, Viorica Ursuleac,
Margareta Metaxa, Marta Cebotari, Constantin Stroescu, Dimitrie
Onofrei sunt doar cativa dintre cei care au conferit stralucire
spectacolelor romanesti.
Eforturile artistilor lirici de a da forma concreta unui teatru de
opera au fost sustinute de compozitorri importanti, creatori ai
muzicii unor spectacole de rasunet. Printre ei - Eduard Caudella,
Constantin Dimitrescu, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora,
Paul Constantinescu. Succesul s-a datorat su unor mari dirijori ca
George Georgescu, Ionel Perlea, Alfred Alessandrescu, Egizio
Massini, Jean Bobescu s.a. De 75 de ani incoace, prima scena lirica
a tarii a cunoscut o activitatee intensa. Repertoriul a cuprins mai
mult de 150 de tirluri de opere si de balet, de o mare varietate,
insumand marele repertoriu universal. O atentie deosebita a fost
acordata si creatiei romanesti, care a cunoscut o remarcabila
dezvoltare datorita creatiei unor compozitori precum George Enescu,
Gheorghe Dumitrescu, Alfred Mendelsohn, Zeno Vancea,
Mircea Kiriac, Cornel Trailescu, Laurentiu Profeta s.a.
Noul local al Operei Romane, ridicat in 1953, a oferit un cadru mai
somptuos unei activitati deja existente si deosebit de bogate. Pentru
prima oara insa, Opera devenea o institutie in sine, desprinsa de
spectacolele de opereta sau de teatru, impreuna cu care functionase
pana atunci. Continuand acele frumoase si indelungate traditii la
care ne refeream, an de an, generatie dupa generatie, atat pe scenele
romanesti cat si pe acelea straine. Cantareti ca
Petre Stefanescu-Goanga, Zenaida Pally, Nicolae Herlea,
Arta Florescu, Elena Cernei, Octav Enigarescu, Magda Ianculescu,
Valentin Teodorian, Mihail Arnautu, David Ohanesian, Nicolae
Florei, Garbis Zobian, Cornel Stavru, Dan Iordachescu,
Teodora Lucaciu, Lella Cincu, Iulia Buciuceanu sau balerini ca
Irinel Liciu, Gabriel Popescu, Valentina Massini, Gh. Cotovelea,
Alexa Mezincescu, Ileana Iliescu, Magdalena Popa, Gelu Barbu, Eugen
Marcui, Ioan Tugearu s.a. au dus departe in lume renumele talentelor
romanesti.
Participarea la mari concursuri internationale cum sunt acelea de
la Geneva, Toulouse, Vercelli, Verviers, Sofia, Moscova sau Salzburg,
ca si numeroase turnee peste hotare, au configurat rezultate cu totul
deosebite.
Numerosi artisti de mare talent si faima isi desfasoara activitatea
in cadrul Operei Romane care, de cativa ani incoace, a devenit o
institutie de rang national. Numarul lor estte deosebit de mare si nu
putem. in spatiul acestor randuri, sa-i mentionam pe toti.
Ei asigura insa, seara de seara, continuitatea unei stralucite
traditii.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
