|
|
Moldova
Moldova
[Cuprins]
Pecetea Moldovei lui Al. cel Bun
Stat feudal romanesc, creat la jumatatea sec. XIV pe cursul
superior al Siretului, in NE Carpatilor Orientali, avand ca prim
domn independent pe Bogdan I (1359-1365). In timpul domniei
acestuia si a urmasilor sai, intre care mai importanti au fost Petru
I (c. 1375-1391) si Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desavarsit
unirea politica a formatiunilor statale de pe teritoriul cuprins
intre Carpatii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunare,
Marea Neagra si Nistru.
Stefan cel Mare
Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economica, politica si
culturala in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504),
remarcabil comandant militar, care a condus cu maiestrie lupta
impotriva Imperiului otoman. Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546) a
incercat sa urmeze politica lui Stefan cel Mare, dar planurile lui au
fost anihilate de opozitia marii boierimi, Moldova devenind, din
1538, dependenta politic de Poarta otomana. O incercare eroica de a
restabili independenta a facut Ioan-Voda cel Viteaz (1572-1574).
La sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII in Moldova s-a
instaurat si consolidat regimul nobiliar-boieresc, in timpul caruia
se intensifica procesul de crestere a stapanirii boieresti, precum si
acela de destramare a obstilor satesti.
In 1600, Moldova s-a aflat, impreuna cu Tara Romaneasca si
Transilvania, sub conducerea domnului roman Mihai Viteazul.
In sec. XVII-XVIII se remarca domniile lui Vasile Lupu (1634-
1653) si Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711), carturar enciclopedic
si adept al unei domnii autoritare.
In 1713 in Moldova s-a instaurat regimul fanariot (1711-1821),
perioada de ingustare a autonomiei politice a tarii. Pentru a-si
asigura alianta Austriei impotriva Rusiei, Imperiul otoman i-a cedat
Bucovina (1775). In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812,
regiunea dintre Prut si Nistru (Basarabia) a fost cedata de
Turcia Imperiului tarist.
La sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX, viata economica s-a
inviorat: se dezvolta mestesugurile, comertul si orasele, ceea ce
determina afirmarea tot mai accentuata a burgheziei in viata
politica. In urma revolutiei din 1821 din Tara Romaneasca a fost
inlaturat regimul fanariot. Intre 1828 si 1834 Moldova a fost ocupata
de armatele Rusiei tariste, care i-a impus un statut de conducere
(Regulamentul organic).
Domnul Mihail Sturdza (1834-1849) a dus o politica de reforme care
vizau in general dezvoltarea capitalismului, dar a reprimat orice
manifestare de libertate, ceea ce i-a atras opozitia boierimii
mici si mijlocii, a orasenilor si a tineretului intelectual.
Mihail Sturza
Aceasta opozitie s-a manifestat in Conjuratia confederativa
(1839) si in miscarea organizata in 1846 de "Asociatia patriotica".
In 1848 in Moldova a avut loc o miscare revolutionara care, lipsita
de legaturi cu masele, a fost repede inabusita.
In 1859 s-a realizat Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca.
(Vezi Unirea Principatelor Romane si Istoria romanilor!
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
