Pecetea Moldovei lui Al. cel Bun
Stat feudal romanesc, creat la jumatatea sec. XIV pe cursul superior al Siretului, in NE Carpatilor Orientali, avand ca prim domn independent pe Bogdan I (1359-1365). In timpul domniei acestuia si a urmasilor sai, intre care mai importanti au fost Petru I (c. 1375-1391) si Alexandru cel Bun (1400-1432), s-a desavarsit unirea politica a formatiunilor statale de pe teritoriul cuprins intre Carpatii Orientali, cursul inferior al Siretului, Dunare, Marea Neagra si Nistru. Moldova a cunoscut o mare dezvoltare economica, politica si culturala in timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504), remarcabil comandant militar, care a condus cu maiestrie lupta impotriva Imperiului otoman. Petru Rares (1527-1538 si 1541-1546) a incercat sa urmeze politica lui Stefan cel Mare, dar planurile lui au fost anihilate de opozitia marii boierimi, Moldova devenind, din 1538, dependenta politic de Poarta otomana. O incercare eroica de a restabili independenta a facut Ioan-Voda cel Viteaz (1572-1574). La sfarsitul sec. XVI si inceputul sec. XVII in Moldova s-a instaurat si consolidat regimul nobiliar-boieresc, in timpul caruia se intensifica procesul de crestere a stapanirii boieresti, precum si acela de destramare a obstilor satesti. In 1600, Moldova s-a aflat, impreuna cu Tara Romaneasca si Transilvania, sub conducerea domnului roman Mihai Viteazul. In sec. XVII-XVIII se remarca domniile lui Vasile Lupu (1634- 1653) si Dimitrie Cantemir (1693, 1710-1711), carturar enciclopedic si adept al unei domnii autoritare. In 1713 in Moldova s-a instaurat regimul fanariot (1711-1821), perioada de ingustare a autonomiei politice a tarii. Pentru a-si asigura alianta Austriei impotriva Rusiei, Imperiul otoman i-a cedat Bucovina (1775). In urma razboiului ruso-turc din 1806-1812, regiunea dintre Prut si Nistru (Basarabia) a fost cedata de Turcia Imperiului tarist. La sfarsitul sec. XVIII si inceputul sec. XIX, viata economica s-a inviorat: se dezvolta mestesugurile, comertul si orasele, ceea ce determina afirmarea tot mai accentuata a burgheziei in viata politica. In urma revolutiei din 1821 din Tara Romaneasca a fost inlaturat regimul fanariot. Intre 1828 si 1834 Moldova a fost ocupata de armatele Rusiei tariste, care i-a impus un statut de conducere (Regulamentul organic). Domnul Mihail Sturdza (1834-1849) a dus o politica de reforme care vizau in general dezvoltarea capitalismului, dar a reprimat orice manifestare de libertate, ceea ce i-a atras opozitia boierimii mici si mijlocii, a orasenilor si a tineretului intelectual. Aceasta opozitie s-a manifestat in Conjuratia confederativa (1839) si in miscarea organizata in 1846 de "Asociatia patriotica". In 1848 in Moldova a avut loc o miscare revolutionara care, lipsita de legaturi cu masele, a fost repede inabusita. In 1859 s-a realizat Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca. (Vezi Unirea Principatelor Romane si Istoria romanilor!