|
|
Mihai Eminescu
Eminescu, Mihai
[Cuprins]
Date generale
Mihai Eminescu
(1850-1889; n. Ipotesti, Judetul Botosani), poet roman.
Copilarie la Ipotesti, studii primare si gimnaziale la Cernauti,
peregrinari in adolescenta, cu trupe de teatru. Studii universitare
la Viena (1869-1872) si Berlin (1872- 1874), unde urmeaza cursuri de
filozofie, istorie, economie politica, stiinte ale ale naturii.
Revenit in tara la Iasi, este director al Bibliotecii Universitatii,
apoi revizor scolar in Judetul Iasi si in Judetul Vaslui,
ziarist.
Parintii lui Eminescu
La Bucuresti, intre 1877 si 1883, lucrreaza ca redactor la ziarul
conservator "Timpul". Bolnav, din. iun.1883, va duce o existenta
nefericita, intre luciditate si alienatie. Moare la 15. iun 1889.
Activitatea literara
Dupa debutul din 1866 in revista "Familia" pana in 1869, Eminescu
este influentat de poeti romantici pasoptisti, dar isi cristalizeaza
deja unele motive poetice si formule stilistice originale.
Colaborarea la "Convorbiri literare" (din ap. 1870, cu "Venere si
Madona") si relatiile cu societatea Junimea au constituit cadrul
cultural favorabil pentru ecloziunea operei eminesciene in evolutia
careia se disting, dupa anii de formare, trei perioade: studenteasca,
ieseana si bucuresteana.
(Vezi Gheorghe Dima!)
Realizata numai in 17 ani, opera lui Mihai Eminescu este vasta
(editie de "Opere", initiata de Perpessicius, cuprinde 16 vol.) si
de o mare varietate a genurilor (poezie, proza, teatru, eseuri
filozofice, publicistica, culegeri de folclor,
traduceri), temelor si motivelor literare, dar unitara prin
creativitatea exceptionala a imaginatiei si a limbajului poetic.
Lirica erotica
Statuia din Iasi
Lirica erotica este expresia unei game de sentimente si proiectii
subiective: aspiratia spre o iubire ideala ("Sara pe deal", "Floare
albastra", "Lacul", "Dorinta"), regret si nostalgie ("Departe sunt de
tine", "De cate ori, iubito", "Din valurile vremii", repros si
sarcasm ("Pe langa plopii fara sot", "Scrisoarea V").
Eroul eminescian
O dimensiune cosmica a eroului eminescian, inteles ca forta
integratoare in pulsatia Universului si ca stimul al vocatiei
creatoare, confera gravitate meditativa si profunzime acestei poezii.
Natura, componenta esentiala a universului eminescian, este nu atat
un peisaj real, cat o lume fabuloasa (codrul, marea, cosmosul),
spatiu al imaginarului poetic ("Memento mori", "Calin, file din
poveste", "Povestea codrului). La Eminescu, romantic vizionar,
ultimul, cronologic, al veacului trecut, visul si reveria au functii
poetice esntiale, creatoare de mituri cosmogonice si escatologice
("Scrisoarea I", "Rugaciunea unui dac"), istorice (episodul Daciei
din "Memento mori" sau din "Gemenii"), ale geniului ("Povestea
magului calator in stele", "Luceafarul").
Perspectiva filosofica
Perspectiva filozofica asupra vietii si mortii, istoriei si
cosmosului, cu sorgintea culturala in pesimismul lui A. Schopenhauer,
genereaza o atitudine valorizanta specific eminesciana: melancolia,
detasarea sceptica fata de spectacolul existentei uman ("Glossa",
"Melancolie"). Membru de onoare post-mortem in Academia Romana.
Muzeul Eminescu din Iasi
A fost prieten bun cu Ion Creanga si a iubit-o pe Veronica Micle.
Vezi si Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale, Iasi si Romania!
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
