|
|
Hidrografia Romaniei
Hidrografia Romaniei
[Cuprins]
Reteaua hidrografica a Romaniei se inscrie printre cei mai
importanti factori generatori de turism, cu un foarte ridicat
potential ce ofera conditii optime de recreere si agrement.
Canalul Dunare-Marea Neagra
Pentru Romania, Dunarea reprezinta o componenta esentiala a
naturii locurilor, a vietii trecute si prezente a populatiei riverane
si a istoriei poporului nostru, ca si a retelei de rauri a tarii. In
afara unor mici rauri tributare Marii Negre, intreaga retea
hidrografica a tarii este colectata de Dunare, formand o adevarata
aureola in jurul cununii Carpatilor, de unde, de altfel, izvorasc, cu
exceptia Siretului si Prutului, toate raurile ce uda teritoriul
Romanesc.
Principalele rauri ale Romaniei (dupa lungimea cursurilor de pe
teritoriul tarii) sunt: Prut - 742 km, Mures - 761 km, Olt - 615
km, Siret - 559 km, Arges - 344 km, Jiu - 331 km, Raul Buzau,
- 302 km, Jijia - 275 km, Raul Bistrita - 290 km, Raul Barlad -
207 km, Dambovita - 286 km.
Crisul la Oradea
Dupa pozitia si agentul colector principal, reteaua cursurilor de
apa se divide in trei grupe: vestica, unde colectorul principal este
Tisa, ce aduna apele venite din Podisul Transilvaniei si
Muntii Apuseni; sudica, unde Dunarea "culege" toate apele care strabat
sudul tarii; estica, unde colectorii sunt raurile Siret si Prut (si
ele tributare Dunarii).
Raul Somes
Una din caracteristicile raurilor romanesti este marea lor variatie
de debit, datorata particularitatilor climatice, care se manifesta
prin revarsari si inundatii in perioadele cu ploi torentiale. Astfel,
in anii 1970 si 1975 au avut loc indundatii mari in numeroase regiuni,
distrugand culturi agricole, asezari omenesti, diverse constructii,
cai de comunicatii etc. Pentru a se limita proportiile acestor
calamitati naturale, s-au intreprins lucrari de indiguire si
regularizare a cursurilor de apa.
Dintre apele subterane, destul de bogate si de variate, o importanta
deosebita prezinta cele minerale, existente aproape pe intreg
teritoriul tarii, dar, mai ales, in zona montana. Existenta acestor
ape cu efecte terapeutice, care apar la suprafata sub forma de izvoare
(unele dintre ele fiind termale, cu temperaturi ce depasesc 80 grade
Celsius), a determinat dezvoltarea unor statiuni balneoclimatice, mult
apreciate si solicitate in tratarea unei game largi de afectiuni.
Lacul Razelm(Razim)
Lacurile ocupa 1,1% din suprafata Romaniei si prezinta importanta
din mai multe puncte de vedere: piscicol, rezervoare pentru irigatii
sau pentru regularizari de cursuri, turistic si peisagistic. Cele mai
intinse lacuri sunt lagunele marine ale complexului Razim (Razim
(Razelm) - 415 kmp, Sinoe - 171 kmp, Golovita - 119 kmp, Zmeica - 54
kmp), dupa care urmeaza acumularea realizata la Bicaz (33 kmp), apoi
limanurile fluvio-maritime Babadag (25 kmp) si Tasaul (23 kmp),
limanul fluviatil Oltina (22kmp), lacul de lunca Brates - recent
amenajat pentru piscicultura (22 kmp), limanul fluviatil Mostistea
(20kmp) (v.Oltenita), laguna marina Mamaia (Siutghiol, 20kmp). Mai
trebuie amintite, de asemenea, lacurile din Delta Dunarii (Dranov,
Gorgova, Puiu, Rosu, Merhei), limanul fluvio-maritim Techirghiol,
lacurile artificiale Vidra, Lacul Vidraru, Portile de Fier,
Gogosu, Sulita, Fantanele, Cincis, ca si cele inlantuite in adevarate
salbe cu insemnat potential energetic pe cursurile raurilor Bistrita,
Arges, Olt s.a.
Lacul Bicaz
Lacul Caldarusani (Bucuresti)
Din punct de vedere peisagistic si, deci, si turistic, sunt de
amintit lacurile de origine glaciara din Carpatii Meridionali
(Lacul Balea, Bucura, Zanoaga, Iezeru Mare), ca si din Muntii Rodnei
(Lala Mare, Buhaescu s.a.); Lacul Sf. Ana (vulcanic) si lacul de baraj
natural Lacu Rosu, ultimele doua in carpatii Orientali, lacurile
antroposaline (formate pe locurile unor vechi saline) de la
Ocna Sibiului, Turda, Dej s. a. , lacurile carstice Zaton si
Gornovita din Podisul Mehedinti. Exista, de asemenea, in zona de
campie din sudul tarii, lacuri cu ape ce au o mineralizare puternica,
fiind folosite in scopuri curative (Amara, Lacul Sarat,
Movila Miresei s. a.).
Lacul Sf. Ana
Lacul Rosu
Vezi Clima Romaniei, Relieful Romaniei, Flora si fauna Romaniei.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
