|
|
Gherla
Gherla
[Cuprins]
Date generale
Oras din Judetul Cluj, ae 26.500 de locuitori; este situat pe
Valea Somesului Mic, in Campia Transilvaniei si este situat la o
altitudine de 265-270 m.
Istorie si economie
Dezvoltata ppe locul unui castru roman, distrusa de tatari in
secolul XVII si refacuta in secolul XVIII, Gherla a jucat, pana la cel
de Al doilea razboi mondial,rol de centru comercial regional.
In perioada postbelica devine un apreciabil centru industrial prin
constructia aici a unui combinat de prelucrare a lemnului si
infiintarea unor unitati de materiale de constructii, de sticlarie.
Turism
Principalele obiective turistice din Gherla sunt:
- Muzeul de Istorie, cu exponate arheologice gasite in zona, cu
diferite piese si documente privind istoria orasului;
- Catedrala armeneasca, edificata in perioada 1748-1804 de catre
armenii refugiati aici din Imperiul Otoman in secolul XVIII, in capela
careia se pastreaza un tablou de Rubens, care are ca tema Coborarea
lui Cristos de pe cruce, in catedrala se mai afla un evangheliar cu
Faptele apostolilor, scris in anul 1316 in Cipru, un alt evangheliar
din 1346 si un altul de la sfarsitul secolului XIV.
Regiunea inconjuratoare
- Baita, localitate componenta a Gherlei, statiune balneo-climatica,
zivoare cu ape bicarbonatate, slab sulfuroase si clorurosodice,
recomandate in afectiuni reumatismale, ginecologice si dermatologice.
- Taga, localit. rurala, iazuri piscicole, loc de recreere si
agrement;
- Sic, localit. rurala, biserica reformata din sec. XIII, modificata
in sec. XV, restaurata in 1946-1947, pastreaza fragmente de pictura
din sec. XIV;
- Nima, localit. rurala, biserica reformata construita in sec. XIII
din piatra fatuita, cu picturi din sec. XIV;
- Dabaca, localitate rurala de mare importanta istorica, considerata
a fi fost resedinta voievodului Gelu; cetate cu 4 incinte
fortificate, construite in sec. XI-XIII; mai intai incintele erau
aparate de un val de pamant cu un sant adanc (sec. XI), apoi s-au
ridicat ziduri groase de piatra; in apropiere s-au descoperit
temeliile catorva biserici, stabilindu-se ca dateaza din sec. X-XI.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|