|
|
Flora si fauna Romaniei
Flora si fauna Romaniei
[Cuprins]
Generalitati privind flora
Componente ale cadrului natural, flora (vegetatia) si fauna au o
incontestabila importanta economica si turistica. In functie de
latitudine, altitudine si de particularitatile reliefului, vegetatia
are o evidenta dispunere etajata. Pajistile, care ocupa peste 20% din
suprafata Romaniei, constituie formatia zonala predominanta a etajului
alpin, unde acopera golurile montane situate la peste 2000m si unde
sunt alcatuite din asociatii de ierburi scunde, adaptate la regim
termic scazut si la vanturi puternice (Carex curvula, Agrostis
rupestris, Festuca ovina, Primula minima, Campanula alpina), alaturi
de care crsc lichenii Cladonia rangiferina, Thamnolia vernicularis,
Cetraria islandica, apoi muschii Polytrichum juniperium si
tufarisurile scunde alpine Salix herbacea, Vaccinium gaultherioidis
etc.
Nufar in Delta Dunarii
Pajistile
In etajul subalpin, reprezentat de inaltimi de peste 1800 metri,
pajistile sunt dominate de Festuca rubra, Nardus stricta, Poa annua
etc.
Pajistile montane, aparute pe locul padurilor defrisate ale culmilor
cu altitudini mai scunde de 1800m, sunt compuse din ierburi de talie
medie si inalta, mai frecvente fiind Festuca rubra, Agrostis tenuis,
Nardus stricta si altele.
Pajistile de dealuri si podisuri, dezvoltate intre 700 si 200 m
altitudine, au ca specii edificatoare ierburile Agrostis tenuis,
Festuca rupicola, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus etc., iar
pajistile de campie, situate la sub 200 m altitudine sunt alcatuite
predominant din Poa pratensis, festuca valesiaca, Stipa capillata,
Agropyron cristatum.
Ca vegetatie azonala, se inscriu pajistile de lunca, ce acopera
luncile raurilor din toate regiunile, diferind de la o sectiune la
alta in functie de gradul de umiditate si de structura solului.
In portiunile cu umiditate relativ ridicata, mai frecvente sunt
Agrostis stolonifere, Poa pratensis, Lolium perenne, specii de Carex
si de Juncus; in cele mlastinoase Poa trivialis, iar in cele umede si
cu soluri aluviale - Alopecurus pratensis, Poa pratensis, Festuca
pratensis etc.
Padurile de la altitudini mari
Si vegetatia arborescenta are o dispunere etajata, prezentand un
caracter specific fiecarei trepte de relief (la care participa clima,
solurile, apele).
Padurile din Romania, care acopera circa 27% din intregul
teritoriu, au o structura foarte complexa, in compunerea lor intrand
peste 200 de specii lemnoase, aproape 1000 de specii de ierburi, si
arbusti fructiferi, ciuperci, muschi etc.
In zona montana, la altitudini cuprinse intre 1200 si 1800 metri, se
dezvolta etajul padurilor de molid (Picea abies), alaturi de care mai
apar rare exemplare de scorus (Sorbus aucuparia), mesteacan (Betula
pendula), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), ulm de munte (Ulmus
glabra).
Cerbul carpatin
Intre 800 si 1200 m altitudine se afla paduril de brad (putin
frecvente in compunere pura), precum si paduri de conifere in amestec
cu fag si de fag in mare predominanta. Alaturi de fag (Fagus
sylvatica), de brad (Abies alba) si chiar de molid, mai apar specii de
paltin de munte, ulm de munte, frasin (Frasinus excelsior), carpen
(Carpinus betulus), iar la altitudini mai joase - gorun (Quercus
petraea), tei (Tilia tomentosa).
Padurile de la altitudini mici
Etajul padurilor de gorun se intalneste la altitudini de 200-800
metri si este net dominant de asociatiile de gorunete, alte specii
fiind putin prezente - fag, frasin, paltin, jugastru (Acer campestre),
tei etc.
Padurile de cer (Quercus cerris) si garnita (Quercus frainetto),
cele de stejar brumariu (Quercus pedunculiflora), de stejar pufos
(Quercus pubescens) si de stejar pedunculat (Quercus robur) alcatuiesc
etajul vegetatiei arborescent din campie, la altitudini de 100-300
metri.
Zavoaiele, reprezentand asociatii azonale, sunt alcatuite
predominant din anin alb (Alnus incana) la munte, din anin negru
(Alnus glutinosa) si salcie (Salix fragilis) la dealuri, din plop
(Populus alba, Populus nigra), anin si salcie la campie.
Generalitati privind fauna
Fauna, datorita particularitatii ei de a fi "mai putin fixa" in
teritoriu, are o raspandire larga, insa exista specii caracteristice
etajelor de vegetatie si de relief si care, in acelasi timp,
constituie si valori peisagistice deosebite.
Zona stepei si silvostepei
Iepurele de camp
In zona stepei si silvostepei, corespunzatoare campiei,
caracteristice sunt: iepurele, popandaul, harciogul, orbetele, iar
dintre pasari - prepelita, potarnichea si dropia (declarata specie
ocrotita de lege). In Dobrogea se intalnesc broasca testoasa de
uscat si vipera.
Padurile de foioase si conifere
Vulpea roscata
In etajul padurilor de foioase, frcvente in zona dealurilor,
specifice sunt: mistretul si viezurele, lupul, vulpea, pisica
salbatica, precum si specii din zonele vecine, ca iepurele, veverita,
caprioara. De asemenea, in multe din aceste paduri a fost colonizat
cerbul. Dintre pasari se remarca ciocanitoarea si cinteza, precum si,
prin colonizare, fazanul.
Ursul brun carpatin
In etajul padurilor de fag si conifere, care se suprapune zonei
montane si submontane, sunt caracteristice ursul, cerbul, rasul, apoi
cocosul de munte, gainusa de alun, iar in etajul alpin apar in mod
frecvent capra neagra si acvila.
Rasul
Fauna acvatica
Fauna acvatica este dominata de specii piscicole, reprezentate de
pastrav - in apele de munte; crap, stiuca, platica, salau - in zona de
campie si in Delta Dunarii, iar pe fluviul Dunarea apar nistetrul,
morunul, pastruga si cega - ce vin din Marea Neagra aici pentru a
depune ouale. In Marea Neagra traiesc scrumbii albastre, calcani,
stavrizi, guvizi etc.
Vezi: Protectia mediului si rezervatii naturale, Clima Romaniei.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
