|
|
Dunare
Dunare
[Cuprins]
Generalitati
(Donau, Duna, Dunai, Dunav)
Dunarea la Galati
Fluviu in Europa, al doilea ca dimensiuni si debit (dupa Volga);
2860km. Bazinul hidrografic are o suprafata de 805,3 mii kmp, din care
221,7 mii kmp (adica 28%) pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din estul
Muntilor Padurea Neagra, trece prin Germania, Austria, formeaza pe o
portiune granita dintre Cehia/Slovacia si Ungaria pe care o strabate
de la nord la sud, trece prin Iugoslavia si intra in Romania la
Bazias. In continuare face granita cu Iugoslavia pana la raul Timok,
iar de aici pana in dreptul localitatii Silistra formeaza hotarul cu
bulgaria. De la Silistra la confluenta cu Prutul, Dunarea curge
numai pe teritoriul Romaniei, iar de aici pana la gura braului Chilia
formeaza granita cu Ucraina.
Sectorul superior
Sectorul superior (de la izvoare la Viena) este tipic montan, cu o
vale ingusta si adanca, cu pante abrupte. Latimea Dunarii, pana la Ulm
oscileaza intre 20 si 100m, de la Ulm la Viena intre 100 si 350m, iar
viteza de curgere este de 1-2,8 m/s.
Sectorul mijlociu
Sectorul mijlociu (de la Viena la Bazias) ocupa campia slab
accidentata a Panoniei. Valea e larga, cu albie meandrata si lunca
bine dezvoltata. Viteza de curgere este de 0,3-1,1 m/s. Printre culmi
montane formeaza defilee (Portile Ungariei, Portile Visegradului),
unde valea se ingusteaza pana la 0,6-1,5 mii km, iar viteza curentului
creste la 2,2-4,7 m/s.
Sectorul inferior
Dunarea la Cazane
Sectorul inferior, romanesc (de la Bazias la varsare), incepe cu un
defileu lung de 120km, care strabate Carpatii, avand pe o portiune
de 45 km, numita Cazane, caracter de vale transversala cu versanti
calcarosi abrupti. Acestia din urma bareaza Dunarea pe aproape toata
latimea si in sectorul Portile de Fier.
Dunarea la Orsova
Intre Drobeta-Turnu Severin si Calarasi, Dunarea se largeste,
lunca populata cu lacuri dezvoltandu-se si ea, mai ales pe malul
stang. In cadrul albieie exista si ostroave vechi, neinundabile. De la
sud de Calarasi pana la Harsova, intre bratul Borcea la vest si
Dunarea Veche la est, se intinde Balta Ialomitei, iar de la nord de
Harsova si pana la Braila, intre Dunare si Dunarea Veche, Insula
Mare a Brailei (azi asanata).
De la Braila pana la primul ceatal, unde se desparte in bratele
Chilia si Tulcea, Dunarea curge pe o singura albie, cu coturi mari
care favorizeaza formarea zapoarelor de gheata. Adancimea ei atinge
24m, fundul coborand sub nivelul marii.
Delta Dunarii
La Tulcea, bratul Tulcea se desparte din nou, formand Sulina si
Sfantu Gheorghe, astfel incat Dunarea se varsa in Marea Neagra prin
trei guri principale, care formeaza o delta, Delta Dunarii.
In perioada comunista, la ordinele lui Nicolae Ceausescu, s-a
construit Canalul Dunare-Marea Neagra, care strabate
Judetul Constanta, de la Cernavoda la Agigea, astfel incat
Dunarea se varsa si prin el in mare.
Canalul Dunare-Marea Neagra
Regimul hidrologic
Regimul hidrologic al Dunarii este complex. Anual Dunarea aduce in
Marea Neagra in medie 67 milioane tone de aluviuni. Pe anumite
portiuni Dunarea ingheata in iernile aspre. Are peste 300 afluenti,
dintre care cei mai importanti sunt: Inn, Drava, Sava, Morava (pe
dreapta) si Tisa, Olt, Siret, Prut (pe stanga).
Este navigabila pana la Ulm (Germania). Porturi principale: Linz,
Viena, Bratislava, Budapesta, Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu,
Braila, Galati, Tulcea. Denumiri antice: Danubius, Istros.
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
