|
|
Baia Mare
Baia Mare
[Cuprins]
Date generale
Stema municipiului
Municipiu, resedinta pt. Judetul Maramures, 148800 loc.; situat la
poalele Muntilor Gutai, pe valea raului Sasar, intr-o arie de adapost
climatic ce favorizeaza cresterea in regim natural a castanului dulce
(Castanea sativa); 220 m alt.
Istorie
Atestat documentar in 1329 sub numele de "Civitas Rivuli Dominarum"
(Orasul Raului Doamnelor), apoi, datorita exploatarilor (bai) de
minereuri din zona inconjuratoare, este numit Baia in 1564, pentru ca
in 1585 sa fie mentionat ca Baia Mare.
Imagine din Baia Mare
Istoria sa este legatade numeroasele episoade ce reflecta relatiile
dintre populatia autohtona si stapanirea habsburgica, dominate de
legendarul Pintea Viteazul.
Economie si turism
In prezent, Baia Mare este principalul centru romanesc al
metalurgiei neferoase, dar si un atractiv centru turistic.
Principale obiective turistice:
- Bastionarul Macelarilor, construit in 1347;
- Turnul Sf. Stefan, inalt de 50 m, cu 4 turnulete la colturi,
edificat in 1445-1468;
- Casa Iancu de Hunedoara, cladire masiva din sec. XV, in care se
afla Muzeul Mineralogic, cu impresionantele "flori de mina";
- Catedrala Sf. Treime, construita de calugarii iezuiti in anii 1717-
1720, in stil baroc; Muzeul Judetean, cu exponate din regiunea nord-
transilvana.
Regiunea inconjuratoare
- Apa sarata, loc de recreere si agrement situat intr-o frumoasa padure
de stejari;
Interior maramuresean
- Lacul Bodi, cu o cocheta cabana pe malul sau, padure de fagi;
- Izvoare, statiune climatica si de sporturi de iarna, punct de plecare
spre Cheile Tatarului (singurul defileu din Romania sapat in andezit)
si spre varful Ignis, cu impunatoarele sale stanci antropomorfe;
- satul Rogoz, biserica din lemn din 1717;
Biserica lemn Rogoz
Interior bis. Rogoz
- Baia Sprie, oras, Casa Iezuitilor (s. XVII), Biserica Catolica
(s. XIX), Lacul Albastru, format in 1920 prin prabusirea unei mine;
- Sisesti, sat, Biserica Unirii (1890), dupa modelul Catedralei
Sf. Petru din Roma;
- Surdesti, sat, biserica de lemn ce dateaza din 1724, avand o turla
inalta de 54m;
Biserica lemn Surdesti
Interior bis. Surdesti
- Chiuzbaia, sat vestit pt. confectionarea "cergilor", rezervatie
fosilifera (s-au gasit fosile de plante din pliocen).
Domenii
(C) 1997-2007 Bogdan Patrut
|
