Artele plastice romanesti

Pictura in evul mediu

Pictura la Densus

Santamaria-Orlea

Aceasta divizare, chiar mai stricta in arta decat in arhitectura, unde interferentele stilistice erau chiar frecvente,a fost cauzata de rigorile programelor inconografice impuse de religie, desi, in unele biserici ortodoxe din Transilvania, se pot observa clar lucrari influentate de curentele occidentale (picturile in stil gotic din biserica satului Strei, in prezent in Judetul Hunedoara, datand din secolul 14).

Curta de Arges

Existenta unei traditii bizantine vechi a fost dovedita de inflorirea picturii murale in Valahia in secolul 14. Picturile de pe peretii bisericilor princiare din Curtea de Arges, realizate intre 1362-1366, constituie una din cele mai impunatoare compozitii de tip mural bizantin din secolul 14 si un model pentru pictorii murali din Tarile Romane si Transilvania, integrata intr-o adevarata scoala de pictura. Pe langa trasaturile (modele arhetip si canoanele imobile contemplative) impartite in mod obisnuit cu intreaga lume est ortodoxa, pictura romaneasca - pictura murala, miniaturile, gravurile liturgice, lucrarile arginate sau aurite (Cele patru evanghelii realizat de Gavriil Uric in 1429, primul pictor roman cunoscut, care este acum in Biblioteca Bodleiana din Oxford) - are trasaturile ei specifice. Frescele din Valahia secolului 16, dar mai ales exceptionalele picturi exterioare care decoreaza peretii manastirilor din Bucovina, Moldova de nord (Voronet - 1547; Moldovita - 1532-1537; Sucevita - 1582-1598), prin compozitia lor armonioasa, bine echilibrata relatie intre intreg si detalii, stralucirea culorilor reprezinta ultima epoca infloritoare in istoria picturii bizantine dupa caderea Bizantului.

Icoana moldoveneasca, sec.16

Icoana munteneasca, sec.16

Sculptura in evul mediu

Bis. Episcopala

Sculptura ocupa un loc modest in Evul mediu in principatele din afara arcului carpatic, monumentele de tip bizantin fiind in general lipsite de decoratiuni sculptate. Una din putinele exceptii este Biserica episcopala din Curtea de Arges, cu multe decoratii de origina caucaziana si araba. In Transilvania este subordonata stilului religios catolic abordat. Detasarea de canoanele bizantine, caracteristic secolelor 17 si 18, va atinge o culme in secolul 19 cand caracterul laic a aparut in arte si care mai tarziu a fost adaptat vietii moderne atat ca subiect (portrete si scene istorice) cat si in tehnica (pictura de sevalet) sau curente artistice (academism si romantism). Au fost introduse de artisti straini, care au venit din Austria, Germania, Polonia, Italia, la chemarea marilor boieri care le comandau portrete de familie.

Inceputul sec.19

Theodor Aman

Th. Aman - Hora

La inceputul anilor 40 din secolul 19, au aparut primii artisti romani educati in vest, in principal in Germania, iar dupa 1850, moda franceza si-a facut loc in pictura. Theodor Aman (1831-1891) si Gheorghe Tattarescu (1820-1894), reprezentanti ai academicismului, sunt primii beneficiari ai educatiei parisiene.

Stefan Luchian

Nicolae Grigorescu (1838-1907), care a introdus pictura in aer liber in arta romana si Ioan Andreescu (1850-1882) isi completeaza educatia alaturi de pictorii din Barbizon, in timp ce Stefan Luchian (1868-1916) asimileaza la Paris experienta impresionista.

I. Andreescu-Model costumat

Prin ei pictura romaneasca isi face stralucita intrare in zona modernitatii. Cele trei mari personalitati artistice reprezinta in acelasi timp trei tipuri de receptie si sensibilitate. Portretele de taranci ale lui Grigorescu prine de efuziune si mandrie tinereasca, sunt remarcabile, vocatia lui Andreescu pentru peisaje respira un aer de sobrietate si meditatie, in timp ce Luchian adauga o intensitate tragica la delicatetea si gratia florilor sale, care i-au adus un mare renume.

Pictura de D. Stoica

Pictura de St. Luchian

In acelasi interval de timp, se observa o reinoire a idiomului sculpturaal prin imersiunea in folclor atinsa de Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Constantin Brancusi (1876-1957). Paciurea, primul sculptor roman inzestrat cu viziune monumentala, a explorat inclinatiile mitologige si fantastice ale vechilor creatii folclorice (himere si sfincsi). Stabilit la Paris in 1904, Brancusi va restructura, prin simplificari geometrice, intreaga arta a secolului 20. Putine din operele sale se afla in muzee romanesti: "Rugaciune", "Sarutul", "Domnisoara Pogany", "Cumintenia pamantului" etc. De notat sunt de asemenea monumentele de la Targu Jiu, consistand din "Coloana fara sfarsit", "Masa tacerii" si "Poarta sarutului" (1936- 1938), dedicate sodatilor cazuti in Primul razboi mondial.

Perioada interbelica

Pictura de C. Ressu

Flori, de Fr. Sirato

Perioada interbelica diversifica si imbogateste pictura romaneasca, care absoarbe experienta impresionista si a altor curente. Nicolae Tonitza (1886-1940), Francisc Sirato (1877-1953), Camil Ressu (1880-1962) si Lucian Grigorescu (1894-1965) se afla printre numele cele mai cunoscute. Merita sa fie mentionate si nume ca Gheorghe Petrascu (1872-1949), a carui opera este caracterizata de natura materiala a expresiei, eliminarea narativului din pictura, energia si nobleetea atitudinii si Theodor Pallady (1971-1956), prieten cu Matisse, caracterizat prin rigoarea in compozitie si paleta discreta de culori.

Nud de N.Tonitza

Pictura de Th. Pallady

Perioada comunista

Peisaj venetian

Perioada comunista a incercat sa limiteze arta, ca si in celelalte domenii, in cadrul dogmatismului ideologic, dar ca si in alte parti, subminarea canoanelor ideologice a luat forme diverse: cultivarea oneirismului si simbolismului de catre Ion Tuculescu (1910-1962), a sintezei cromatice de Alexandru Ciucurencu (1903-1977), a realismului esentializat si dramatic de Corneliu Baba (1906-1998) Dumitru Ghiata etc.

La marginea targului (D.Ghiata)

In sculptura artisti deosebiti au fost Ion Jalea (1887-1983), Corneliu Medrea (1889-1964) si Geza Vida (1913-1980) in sculptura monumentala, Oscar Han (1891-1978) si Gheorghe Anghel (1904-1966), a caror statui ale marilor personalitati romanesti sunt remarcabile prin profunzimea spiritului.

Tors, C. Baraschi

Sculptura de St.Ionescu-Valbudea

Izvorul, de Ion Georgescu

Domenii

• Artele plastice romanesti
• Arhitectura romaneasca
• Romania
• Cultura romana

(C) 1997-2007 Bogdan Patrut