Protecţia mediului
Ca în toată Europa, şi în România peisajul geografic, în general, şi compoziţia floristică şi faunistică, în special, au suferit influenţa multimilenară a omului. Există însă multe arii, mai extinse sau mai rastrânse, unde componentele mediului natural s-au păstrat într-o măsură mai mare, permiţând supravieţuirea unor animale, plante sau asociaţii vegetale. Încă din secolul trecut, oamenii de ştiinţă s-au preocupat de ocrotirea naturii, a speciilor de plante şi animale. Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, existentă pe lângă Academia Română, a acţionat în mod energic şi a reuşit să obţină legiferarea şi delimitarea a numeroase rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, precum şi a unui parc naţional.
Rezervaţiile naturale
Rezervaţiile au fost grupate în mai multe categorii: complexe, forestiere, botanice, zoologice, paleontologice, geologico- geomorfologice, speologice. Dintre rezervaţiile constituite mai recent, amintim: complexe – Snagov, Cheile Nerei-Beusnita, Manafu, Comana, Vulcan, Tinovul Mare, Poiana Stampei, Cetăţile Ponorului, Cheile Caraşului, Cetatea Devei etc; forestiere – Căldăruşani, Ciornuleasa, Arboretul de ka Simeria, Pocruia- Tismana; botanice – Botorogi, Răchitişul Mare, Tinovul Găina; paleontologice – Calcarele numulitice de la Albeşti, punctele fosilifere de ka Suslanesti, Carbaga şi Purcăreni; geologico-morfologice – Muntele de sare de la Slănic-Prahova, coloanele bazaltice de la Racoş, Rupea, Cisnădioara, Pojorâta, Pietrele Doamnei, Focul Viu de la Andreiaşu (Gura Teghii, Nehoiu); speologice – peşterile Popovat, Comarnic, Sura Mare, Cioaca cu Brebenei, Tecuri, Plaiului. În total, în România sunt 3 rezervaţii ale biosferei (Delta Dunării – 591.200 hectare, Munţii Retezat – 54.400 hectare, Munţii Rodnei – 56.700 hectare), 12 parcuri naţionale ce totalizează 396.760 hectare (în ordinea suprafeţelor: Domogled – Valea Cernei, Cheile Nerei, Munţii Apuseni, Munţii Bucegi, Munţii Semenic – Cheile Caraşului, Munţii Ceahlău, Munţii Cozia, Munţii Călimani, Munţii Piatra Craiului, Cheile Bicazului – Munţii Hăşmaş, Grădiştea de Munte – Cioclovina, Porţile de Fier), precum şi cele 571 de rezervaţii naturale, care însumează 151.206 hectare.
Plante ocrotite de lege
Până în prezent, numărul plantelor ocrotite în mod deosebit în rezervaţii este de 23 – dintre care se remarcă tisa (Taxus baccata), floarea reginei (Leontopodium alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), angelica (Anghelica archanghelica), ghinţura galbenă (Gentiana lutea), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), bujorul românesc (Paeonica romanica), ghimpele (Ruscus aculeatus), mesteacănul pitic (Betula nana), narcisa (Narcisus stellaris), stânjenelul (Iris graminea), roua cerului (Drosera rotundifolia).
Animale ocrotite de lege
Din rândul bogatei faune, principalele specii ocrotite de lege sunt capra neagră, jderul, broasca ţestoasă de uscat, apoi cocoşul de mesteacăn, cocoşul de munte, acvila de munte, vulturul pleşuv negru, dropia, egreta mică, egreta albă, pelicanul, călifarul alb şi roşu.
Parcuri sau rezervaţii – ONU
Din totalul rezervaţiilor naturale din România, 16 sunt incluse în lista Organizaţiei Naţiunilor Unite ca parcuri naţionale sau ca rezervaţii echivalente: Parcul Naţional Retezat, Delta Dunării, Munţii Bucegi, Muntele Pietrosul Rodnei, Tinovul Mare-Poiana Stampei, Complexul Snagov, Muntele Domogled, Pădurea Letea, Codrul secular Slătioara, Cetăţile Ponorului, Munţii Piatra Craiului, Poiana cu narcise de la Dumbrava Vadului, Tinovul Luci – Sâncrăieni, Cheile Turzii, Complexul carstic Scărişoara.
Vezi și Geografia României!
Articole înrudite:
Industria României
Ingineri și inventatori români
Fizicieni români
Revoluția din 1848 în Ţările Române
Primul Război Mondial
Artele plastice românești
Clima României
Geografia României
Folclorul românesc
Cluj-Napoca
Ion I. C. Brătianu
Moldova (statul feudal)
Alte forme de învăţământ din România
România