Piaţa Unirii din Cluj

Piaţa Unirii din Cluj a reprezentat în trecut centrul oraşului medieval, al cărui punct de referinţă l-a constituit Biserica Sfântul Mihail. Având o dimensiune de cca. 220 m pe 160 m, aceasta este cea mai mare dintre vechile pieţe din centrul și sud-estul Europei.

Fiind precedată de existenţa Pieţei Mici (denumită astăzi Piaţa Muzeului), aceasta devine a doua piaţă a Clujului ce, în Evul Mediu, purta denumirea de Piaţa Mare, spre a se realiza o diferenţiere între cele două. Spre sfârşitul sec. al XIX-lea, a primit denumirea de Piaţa Principală, iar în prima parte a sec. al XX-lea numele i-a fost schimbat în Piaţa Regele Matia, în onoarea regelui Matia Corvin. După Unirea de la 1918, piaţa a căpătat numele acestui eveniment istoric deosebit de important. În timpul regimului comunist a purtat denumirea de Piaţa Libertăţii, dar ulterior s-a revenit la forma actuală a numelui său.

Timpul ce a succedat Revoluţia a convertit piaţa în cel mai semnificativ punct financiar-comercial al orașului. Astfel, un grup de firme importante îşi fac apariţia apariţia în acest perimetru, dintre care Adidas, United Colors of Benetton, Reebok, Outwear sau Steillmann. În plus, tot în această piaţă se remarcă numeroase reprezentanţe de bănci, ca Banca Transilvania, Citibank, Alpha Bank, BRD, Bank Leumi.

Piaţa este organizată în jurul Bisericii Sfântul Mihail şi a statuii lui Matia Corvin. Această biserică centrală constituie unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania şi, totodată, unul dintre cele mai impozante edificii de cult din România. Monumentul emblematic se clasează pe locul în cinci în ţară (după Biserica Neagră din Brașov, Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, Catedrala Evanghelică din Sibiu și Catedrala Romano-Catolică din Oradea), având în vedere dimensiunile pe care aceasta le deţine: 70 m lungime şi înălţimea turlei de 80 m. De-a lungul timpului, Biserica Sf. Mihail a fost martora unor evenimente importante: aici a avut loc botezul lui Matia Corvin, iar regina Izabella a predat în lăcaș însemnele regale trimișilor împăratului Ferdinand I. De asemenea, acesta este locul unde au fost investiţi ca principi ai Transilvaniei Gabriel Bethlen, Sigismund Rákoczi, Sigismund Báthory și Gabriel Báthory.

Ansamblul monumental Matia Corvin cuprinde statuia ecvestră a regelui, înconjurat de cei patru generali ai săi. Demn de menţionat este faptul că macheta acestui edificiu, operă a artiștilor János Fadrusz și Lajos Pákey, a dobândit în anul 1900 Marele Premiu al Expoziției Universale de la Paris. Ceea ce se remarcă în modul de construcţie al acestui monument este poziţionarea tuturor celor patru copite ale calului pe sol, ceea ce denot, conform concepţiei tradiţionale, că cel înfăţişat a avut parte de o moarte naturală, iar nu una eroică, în luptă. Acest edificiu s-a bucurat de o restaurare între anii 2010-2011, acțiune finanțată deopotrivă de Ministerele Culturii din România și Ungaria.

O serie de clădiri celebre se înlănţuie de-a lungul laturilor pieţei, precum: Casa Parohiei Romano-Catolice Sf. Mihail – una dintre cele mai vechi clădiri ale oraşului, Palatul Bánffy, Palatul Jósika, Palatul Rhédey, Palatul Wass – o îmbinare a stilurilor arhitecturale renascentiste, clasiciste și rococo; fostă proprietate a contesei Otilia Wass care organiza aici saloane literare, Clădirea fostului hotel New York, Biserica Evanghelică Luterană – o îmbinare armonioasă a elementelor de baroc şi neoclasicism.

Operă a arhitectului german Johann Eberhard Blaumann, Palatul Bánffy este considerat a fi cea mai reprezentativă clădire din Transilvania construită în stilul baroc. Blazonul familiei Bánffy se află plasat pe frontispiciul rococo al acesteia, decorat deopotrivă cu statui ale unor personaje din mitologia romană: Marte, Apollo, Diana, Perseu, Minerva și Hercule. Astăzi reprezintă sediul Muzeului de Artă din Cluj.

Palatul Jósika aparţine stilului neoclasicist şi a constituit de-a lungul timpului locul în care au funcţionat Cazinoul maghiar din Cluj, Tabla regească, Palatul de Justiție, Curtea de Apel și Biblioteca Facultății de Medicină. Faţada clădirii se remarcă prin porticul sobru cu coloanele dorice, dublate în perete de pilaștri, susținând un amplu balcon de fier forjat. Tot aici este este montată o placuță ce menţionează că: În această clădire, unde a activat Partidul Social Democrat, a avut loc la 3 noiembrie 1918 Adunarea de Constituire a Gărzii Naționale Române din Ardeal.

Denumirea Palatului Rhédey provine de la familia care l-a cumpărat la începutul secolului al XVIII-lea. De altfel, pe frontispiciul imobilului se află blazonul lui Rhédey, cu inițialele RJ și semnul coroanei de nobil cu nouă perle vizibile, simbol al rangului de conte. A mai existat încă un blazon pe peretele clădirii, distrus în anii ’50 ai secolului al XX-lea, dar refăcut recent, cu ocazia renovării clădirii.

Adelina-Mihaela Poenaru

Articole înrudite: