Arta populară românească a îmbrăcat din cele mai vechi timpuri haina bogăţiei şi a diversităţii formelor de manifestare. Harul meşteşugului s-a revărsat cu mult elan asupra spiritualităţii poporului nostru, dând naştere unui veritabil tezaur cultural, o imensă paletă de bogăţii purtătoare a bucuriilor, tristeţilor, credinţelor acestui neam ce şi-a tălmăcit adânc experienţa.
Oul… mica formă a tuturor formelor…, mărturiseşte Brâncuşi, adică metaforă a începutului şi a sfârşitului, un univers închis în sine, într-o coajă, simbol arhetipal al regenerării şi permanenţei vieţii. Valenţe multiple capătă în sfera sa de simboluri mica pecete a ecloziunii universale, suscitând interesul tradiţiei populare, ce-a făurit splendide bijuterii decorative.
Bucovina, tărâm binecuvântat de Dumnezeu prin frumuseţile sale, îşi întregeşte farmecul cultural prin valorificarea acestui simbol emblematic al mitului original în cadrul uni obiectiv turistic de o grandioasă frumuseţe, şi anume Muzeul Oului din Vama.
Din Vama, din inima acestui plai încărcat de magie, pulsează migala meşteşugului încondeierii ouălor – o îndeletnicire de o inegalabilă frumuseţe.
3000 de exemplare de un grandios colorit sunt prezente în acest muzeu, spre a delecta privirile celor cares e simt atraşi de vraja artei populare. Ouă împistrite în toată lumea, printr-o gamă largă de tehnici şi pe un număr mare de suprafeţe (coajă de ou, lemn, porţelan, ceramică, piatră, sticlă), se orânduiesc în cele 22 de vitrine, încarcate cu dăruire şi pasiune de către artistul internaţional Letiţia Orşivschi, în urma participărilor sale la diverse expoziţii şi saloane internaţionale.
Două secţiuni pincipale configurează o suită încântătoare de elemente reprezentative, cu o amplă încărcătură artistică şi simboluri incifrate: Ouă din Bucovina (unde unele exponate au o vechime de peste 5o de ani) şi Ouă din toată lumea. Pe lângă acestea, se remarcă existenţa anumitor temetici conform cărora exponatele îmbie turistul la admiraţie şi încântare. Asa se face că acesta poate vedea oua cu motice florale sau religioase, ouă perforate, ouă din pietre şlefuite sau porţelan decorate manual. Impresionant este faptul că darul plastic deosebit al meşteşugarilor de pretutindeni s-a revărsat şi asupra unor ouă de provenienţă mai rară, precum cele de emu, nandu, tinamu, broască ţestoasă, crocodil, flamingo sau asupra unor ouă de dimensiuni mai mici, ca cele de potârniche, vrabie sau porumbel.
În cadrul colecţiei internaţionale de ouă, prin vitrine defilează mlădios un aer de autenticitate creativă. Astfel, pot fi remarcate surprinzătoarele mărturii ale distinselor talente ce aici dăinuiesc, precum ouă perforate din Cehia, ouă zgâriate din Germania, ouă de tradiţie slovacă, cu paie decupate sau fire metalice aplicate. Dincolo de acestea, ouăle din porţelan englezesc, măştile veneţiene şi bogăţia de simboluri austriece sunt incontestabile capodopere ce se împletesc în armonia plastică a muzeului.
Oul, pe coaja sa naturală sau pe porţelan, reprezintă pentru greci o posibilitate de oglindire a conştiinţei religioase, fapt pentru care numeroase elemente de această natură se încheagă pe suprafeţe. Pe această direcţie evoluează şi meştegul încondeierii ruseşti, care pictează preţioase icoane pe ouă de lemn. Desigur că exponatele ce provin din India sunt impregnate de nelipsita simbolistică a elefantului. Universul asiatic surprinde prin inovaţie şi astfel turiştii au ocazia de a observa lucruri ce stimulează întreaga admiraţie. Ei pot remarca cum tehnica emailului este tradiţională în Caşmirul pakistanez, cum acuarela pe sticlă şi jad este specifică Chinei, cum măştile din Bali (destinate alungării duhurilor rele) populează coaja oului încărcat de tradiţie.
Pentru a intra în abisul fermecător al acestei deosebite arte, profesorul Letiţia Orşivschi invită curioşii să descopere pas cu pas demersul procesului de încondeiere a ouălelor în cadrul atelierului acestui muzeu. Aceştia vor primi, desigur, asistenţa şi explicaţiile necesare pentru a înţelege tehnicile practicate de meşteşugi. Vor înţelege vizibil cum tehnica utilizată din anul 1990 până în zilele noastre – încondeierea cu ceară în relief – conduce la configurarea unor veritabile bijuterii, a ouălelor ce dau un plus de valoare plaiurilor autohtone româneşti.
Adelina-Mihaela Poenaru
Articole înrudite:
Muzeul ouălor din Ciocăneşti — tradiţia trebuie preţuită
Mănăstirea Sucevița – o poartă către Dumnezeu
Mănăstirea Moldoviţa
Muzeul Ouălor Încondeiate Lucia Condrea – arta românescă pe plan internaţional
Mănăstirea Voroneţ – azurul unui colţ de slavă
Mănăstirea Suceviţa – verde de smarald
Echipa EduSoft la Târpești
Dany Madlen Zărnescu și universul nonculorilor
Muzeul de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni – un veac de artă
Bacău – o pată de culoare pe minunata hartă a țării noastre.
La templul cuvintelor
Viața ca o galerie de artă
Minitrip cultural în județul Iași (I) – Palatul Culturii
Muzeul Viei și a Vinului din Hârlău te cheamă în vizită