Date generale şi istorice
Iaşi este un municipiu, reşedinţa judeţului Iaşi, având 290422 locuitori şi fiind situat în zona de contact a Podişului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei, la 35-150 m altitudine. Iaşi este cel mai mare centru urban din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre industriale şi social-culturale din România, oraşul Iaşi se află pe vatra unor aşezări ce s-au suprapus, în toate epocile, începând din paleolitic. Documente istorice menţionează Iaşii ca târg în a două jumătate a sec. XIV, că punct de vamă în 1408 şi ca oraş în 1415; în 1434 este menţionată şi o curte domnească. Din sec. XV până în anul 1859 (când Moldova se uneşte cu Muntenia), oraşul Iaşi a fost capitala Moldovei, istoria sa zbuciumată înscriindu-se cu pagini de o deosebită importanță în istoria naţională a României. Oraşul este atacat, prădat, suferă stricăciuni mari din partea turcilor, tătarilor, cazacilor, polonilor în anii 1538, 1577, 1616, 1650, 1686, 1821. De asemenea, istoria oraşului este marcată şi de acţiunea distrugătoare a multor incendii (1776, 1822, 1827, 1838, 1844). În 1806 a fost introdus iluminatul public cu felinare, iar în 1833 s-a început acţiunea de pavare a străzilor şi construirea de mari edificii publice.
Iaşiul azi
Oraşul Iaşi este astăzi unul dintre cele mai mari centre industriale din ţară (metalurgie, maşini grele, maşini-unelte speciale, aparate şi componente electronice, medicamente, fire şi fibre sintetice, mase plastice, produse ceramice, mobilă şi diverse produse din lemn, o gamă variată de produse alimentare, poligrafie etc.), de învăţământ (numeroase licee, universităţi, şcoli de toate gradele), de cultură şi artă (numeroase aşezăminte culturale, instituţii de artă şi cultură, biblioteci, muzee etc.), de asistenţă medicală şi ocrotirea sănătăţii (cabinete mediale, dispensare, policlinici, spitale, sanatorii, farmacii etc.).
Principalele obiective turistice din Iaşi
- Palatul Culturii, clădire monumentală construită în stil neogotic în perioada 1890-1926, având un turn înalt înzestrat cu un ceas ce anunţă orele prin acorduri din Hora Unirii. Vastele săli ale acestui impresionant edificiu au fost amenajate ca muzee: = Muzeul de Artă prezintă valoroase colecţii de artă românească, picturi italienei, franceze, flamande, olandeze, precum şi lucrări de grafică;
- Muzeul Etnografic expune colecţii de etnografie şi artă populară moldovenească (scoarţe, piese de port, mobilier rustic, instalaţii tehnice ţărăneşti etc);
- Muzeul de Istorie a Moldovei oferă un bogat material arheologic şi istoric referitor la teritoriul Moldovei, începând din paleolitic;
- Muzeul Politehnic, în care piesele expuse redau evoluţia tehnicii energetice şi în care există şi o interesantă colecţie de aparate pentru înregistrarea şi redarea sunetului;
- Resturile Curţii Domneşti, ce se află aici la începutul sec, XV, găsite lângă Palatul Culturii;
- Muzeul de Literatură al Moldovei, aflat în Casa Pogor, cu numeroase documente şi piese privind literatură modernă şi contemporană;
- Casa Dosoftei, edificată la sfârşitul sec. XVII, în care a funcţionat tipografia mitropolitului Dosoftei, renumit prin stilul sau arhitectonic (încăperi boltite şi un portic cu 5 arcade artistic lucrate, din care cauză mai este numită şi Casa cu arcade). În această casă, în 1970, s-a amenajat secţia de literatură veche a Muzeului de Literatură, unde sunt expuse manuscrise, cronici, documente literare etc;
- Biserica Sf. Nicolae Domnesc, edificată de Ştefan cel Mare în 1491-1492 şi folosită ca biserică a Curţii Domneşti, demolată şi reconstruită la fel că originalul în 1888-1904;
- Biserica Trei Ierarhi;
- Catedrala Mitropolitană;
- Biserica Sf. Sava, zidită în anul 1625 de marele postelnic Ianache, în locul altei biserici vechi;
- Biserica Sf. Gheorghe, zidită în 1761 şi având iniţial funcţia de Catedrală mitropolitană, se remarcă prin plastica decorativă a faţadelor şi printr-un pridvor susţinut de stâlpi din piatră ce au capitelurile împodobite cu figuri zoomorfe;
- Teatrul Naţional, construit în anii 1894-1896, în stil eclectic, având un portic monumental sprijinit pe 4 coloane, este un edificiu ce impresionează atât prin exteriorul său, cât şi printr-un splendid interior. În cadrul teatrului a fost organizat Muzeul Teatrului Naţional, unde sunt expuse materiale referitoare la istoria teatrului local, începând din evul mediu (documente, costume, afişe);
- Muzeul de Istorie Naturală, organizat într-un edificiu ce datează de la începutul sec. XIX, posedă colecţii de fauna şi flora (vezi Flora şi fauna României), geologice şi mineralogice;
- Muzeul Unirii expune diferite piese şi documente referitoare la Unirea Principatelor Române, precum şi obiecte aparţinând personalităţilor legate de Unire;
- Mănăstirea Golia, înălţată în 1650-1653, se evidenţiază prin bogata să decoraţie barocă şi prin impunătorul său turn, cu baza rectangulară, situat la intrare;
- Mănăstirea Galata, construită în 1583, se impune prin dimensiunile şi formă sa.
- Biserica Bărboi construită în anul 1841 în locul unei biserici mai vechi; De asemenea, oraşul Iaşi este renumit în privinţa monumentelor:
- Monumentul Independenţei, Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare,
- Grupul statuar al domnitorilor moldoveni Dragoş Vodă, Vasile Lupu, Alexandru cel Bun, Dimitrie Cantemir;
- Statuia lui Mihai Eminescu, a lui Miron Costin, a lui Mihail Kogălniceanu, a lui Alexandru Ioan Cuza, A. D. Xenopol;
- busturi (Ion Creangă, Veronica Micle);
- case memoriale (Mihail Sadoveanu, Mihail Kogălniceanu, Otilia Cazimir);
- Restaurantul „Bolta rece”;
- Parcul Expoziţie, Parcul Copou şi Grădina Botanică (cea mai întinsă din România şi unde se află şi un izvor de ape minerale, Amfiteatru). În Parcul Copou se află un muzeu al lui Mihai Eminescu şi Teiul lui Eminescu.
Regiunea înconjurătoare
- Mănăstirea Cetăţuia;
- Biserica Pătrăuţi;
- Dealul Repedea (Bucium), care oferă o splendidă panoramă asupra oraşului Iaşi, constituie şi o interesantă rezervaţie paleontologică (calcare terţiare);
- Bârnova, localitate suburbană, biserica Mănăstirii Barnova, construită în perioada 1629-1662;
- Lacul Ciric, zona de mare atracţie turistică ce oferă condiţii excelente pentru baie, canotaj, pescuit; popas turistic;
- Aroneanu, localitate rurală, biserica din 1594, ale cărei faţade şi turla sunt decorate cu ceramică smălţuită de culoare verde;
- Biserica Mănăstirii Dobrovăț (1504)
- Hlincea, localitate rurală, schit existând în 1590, cu pridvor deschis – specific arhitecturii din Ţara Românească;
- satul Leţcani; popas turistic;
- Hanul „Trei sarmale”;
- Mănăstirea Probota (1530).
