Hidrografia României

Reţeaua hidrografică a României se înscrie printre cei mai importanţi factori generatori de turism, cu un foarte ridicat potenţial ce oferă condiţii optime de recreere şi agrement.

Pentru România, Dunărea reprezintă o componentă esenţială a naturii locurilor, a vieţii trecute şi prezente a populaţiei riverane şi a istoriei poporului nostru, ca şi a reţelei de râuri a ţării.

Delta Dunării
Delta Dunării

În afară unor mici râuri tributare Mării Negre, întreaga reţea hidrografică a ţării este colectată de Dunăre, formând o adevărată aureolă în jurul cununii Carpaţilor, de unde, de altfel, izvorăsc, cu excepţia Siretului şi Prutului, toate râurile ce udă teritoriul României.

Principalele râuri ale României (după lungimea cursurilor de pe teritoriul ţării) sunt: Prut – 742 km, Mureş – 761 km, Olt – 615 km, Siret – 559 km, Argeş – 344 km, Jiu – 331 km, Râul Buzău, – 302 km, Jijia – 275 km, Râul Bistriţa – 290 km, Râul Bârlad – 207 km, Dâmboviţa – 286 km.

După poziţia şi agentul colector principal, reţeaua cursurilor de apă se divide în trei grupe: vestică, unde colectorul principal este Tisa, ce adună apele venite din Podişul Transilvaniei şi Munţii Apuseni; sudică, unde Dunărea „culege” toate apele care străbat sudul ţării; estică, unde colectorii sunt râurile Siret şi Prut (şi ele tributare Dunării).

Una din caracteristicile râurilor româneşti este marea lor variaţie de debit, datorată particularităţilor climatice, care se manifestă prin revărsări şi inundaţii în perioadele cu ploi torenţiale. Astfel, în anii 1970 şi 1975 au avut loc indundaţii mari în numeroase regiuni, distrugând culturi agricole, aşezări omeneşti, diverse construcţii, căi de comunicaţii etc.

Pentru a se limita proporţiile acestor calamităţi naturale, s-au întreprins lucrări de îndiguire şi regularizare a cursurilor de apă. Dintre apele subterane, destul de bogate şi de variate, o importanță deosebită prezintă cele minerale, existente aproape pe întreg teritoriul ţării, dar, mai ales, în zona montană. Existenţa acestor ape cu efecte terapeutice, care apar la suprafaţă sub formă de izvoare (unele dintre ele fiind termale, cu temperaturi ce depăşesc 80 grade Celsius), a determinat dezvoltarea unor staţiuni balneoclimatice, mult apreciate şi solicitate în tratarea unei game largi de afecţiuni.

Lacurile ocupă 1,1% din suprafaţă României şi prezintă importanță din mai multe puncte de vedere: piscicol, rezervoare pentru irigaţii sau pentru regularizări de cursuri, turistic şi peisagistic. Cele mai întinse lacuri sunt lagunele marine ale complexului Razim (Razim (Razelm) – 415 kmp, Sinoe – 171 kmp, Golovita – 119 kmp, Zmeica – 54 kmp), după care urmează acumularea realizată la Bicaz (33 kmp), apoi limanurile fluvio-maritime Babadag (25 kmp) şi Taşaul (23 kmp), limanul fluviatil Oltina (22kmp), lacul de lunca Brateş – recent amenajat pentru piscicultură (22 kmp), limanul fluviatil Mostiștea (20kmp) (v.Olteniţa), laguna marină Mamaia (Siutghiol, 20kmp).

Mai trebuie amintite, de asemenea, lacurile din Delta Dunării (Dranov, Gorgova, Puiu, Roşu, Merhei), limanul fluvio-maritim Techirghiol, lacurile artificiale Vidra, Lacul Vidraru, Porţile de Fier, Gogosu, Suliţa, Fântânele, Cinciş, ca şi cele înlănţuite în adevărate salbe cu însemnat potenţial energetic pe cursurile râurilor Bistriţa, Argeş, Olt s.a.

Din punct de vedere peisagistic şi, deci, şi turistic, sunt de amintit lacurile de origine glaciară din Carpaţii Meridionali (Lacul Bâlea, Bucura, Zănoaga, Iezeru Mare), ca şi din Munţii Rodnei (Lala Mare, Buhăescu s.a.); Lacul Sf. Ana (vulcanic) şi lacul de baraj natural Lacu Roşu, ultimele două în carpaţii Orientali, lacurile antroposaline (formate pe locurile unor vechi saline) de la Ocna Sibiului, Turda, Dej s. a., lacurile carstice Zăton şi Gornovița din Podişul Mehedinţi. Există, de asemenea, în zona de câmpie din sudul ţării, lacuri cu ape ce au o mineralizare puternică, fiind folosite în scopuri curative (Amara, Lacul Sărat, Movila Miresei s. a.).

Vezi și Geografia României, Clima României, Relieful României, Agricultura României!


Posted

in

by