Folclorul românesc

Generalitati

Traditia culturii populare isi are radacinile in cultura traco-iliro-dacica si s-a diversificat de-a lungul secolelor, prin contactul cu arta si civilizatiile greco-romana si bizantina. Si in epoca moderna persista o serie de elemente de cultura populara.

Arhitectura

In arhitectura – arta sculpturii in piatra si lemn.

Olaritul

oua_pictateOlaritul isi are originea in ceramica vechilor culturi descoperite pe teritoriul patriei noastre, careia i s-au adaugat elemente greco-romane, bizantine si orientale, mai cu seama in ceramica emailata-peste 200 de centre in Oltenia (Horezu) si Corund (Transilvania);

Tesaturile decorative

Tesaturile decorative, in care un loc aparte il detine celebrul motiv al „arborelui vietii” (in Moldova si Maramures), apoi motivele florale si zoomorfe (in Oltenia si Muntenia);

Costumul popular

Costumul popular (mentionat pe Columna lui Traian, apoi pe monumentul Tropaeum Traiani de la Adamclisi) impresioneaza prin tinuta (simpla si dreapta), ornamente (cusaturi, broderii, stilizari), colorit (alb, negru, rosu), compozitie si material (tesaturi din bumbac, in, canepa). Vezi Portul popular românesc.

Pictura pe lemn si sticla

Pictura pe lemn si sticla prezinta in exclusivitate teme religioase.

Muzica populara

Muzica populara (vocala, instrumentala sau vocal-instrumentala) este bine reprezentata de doina (cantec de dor si jale), bocet, cantecul de leagan, de nunta, colinde, balade; unele obiceiuri apartin genului dramatic (Paparudele, Jocul cu capra, Jocul cu ursul, Cerbul). Vezi și Muzica românească.

Dansul popular

Dansul popular, bine ritmat si alert, are doua ramuri:
– dansul ritual (Calusarii);
– dansul distractiv (hora, sarba, alunelul);

Umorul si sezatorile

Umorul, spiritul critic si moral isi gasesc intruchiparea in creatia paremiologica (bancuri); sezatorile din lungile seri de iarna, obicei specific poporului roman, au fost de-a lungul veacurilor locurile in care s-au plamadit minunatele povesti populare.

Vezi și