Date generale
Municipiu, reședință în Judeţul Cluj, 328000 loc.; situat la poalele dealului Feleac, pe malurile Someşului Mic; 320-380 m alt.
Clujul în trecut
Având o istorie îndelungată şi zbuciumată, oraşul a constituit o importantă aşezare dacică numită Napoca, pe care românii au dezvoltat-o, fiind ridicată la rangul de municipiu în anul 124 (de împăratul Hadrian) şi la cel de „colonia” de împăratul Marcus Aurelius, şi, pentru un timp, i-au dat funcţia de capitală a Daciei Porolissensis. În 1213 apare sub numele de „castrenses de Clus”, în 1316 capătă calitatea de „civitas”, iar în sec. XIV-XV este considerat unul dintre cele mai de seamă oraşe ale Transilvaniei. În sec. XVI se înregistrează afirmarea sa ca centru cultural şi de învăţământ, prin apariţia unei tipografii (1550), unei academii (1580) cu 3 facultăţi (teologie, filologie şi drept), transformată în 1776 în colegiu cu 4 facultăţi (filologie, ştiinţe naturale, drept şi chirurgie); în 1790, prin mutarea aici a reşedinţei guvernatorului Transilvaniei, Clujul capătă o deosebită importanță politică şi administrativă, iar în sec. XIX devine principalul centru economic, social-cultural şi politic al Transilvaniei. După 1900 se intensifică mişcarea de eliberare naţională a Transilvaniei de sub stăpânirea austro-ungară, la Marea Adunare Naţională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba-Iulia, clujenii participând activ la demonstraţiile de unire cu „Patria Mamă”. În perioada interbelică, oraşul a continuat să se dezvolte şi să se manifeste ca unul dintre cele mai de seamă centre economice şi social-culturale ale României.
Clujul astăzi
În prezent, Clujul este un puternic centru industrial (utilaje pentru diferite ramuri industriale, medicamente, produse cosmetice, substanţe abrazive, porţelanuri fine, ţesături, tricotaje şi confecţii, pielărie şi încălţăminte, o gamă variată de produse alimentare etc.) şi social-cultural (formaţiuni artistice, Teatrul Naţional, Teatrul Maghiar, Teatrul de Păpuşi – cu secţiile română şi maghiară – Opera Română şi Opera Maghiară, Filarmonica etc.; biblioteci, cinematografe, posturi locale de radio şi televiziune, ziare în limbile română şi maghiară; spitale şi policlinici etc.), de învăţământ şi cercetare ştiinţifică (licee de diferite profile în limbile română, maghiară şi germană; universităţi de renume: de medicină, politehnică, de arte plastice, de ştiinţe – în limbile română şi maghiară – de muzică; institute de cercetare ştiinţifică, ale Academiei Române sau departamentale).
Turism
Principale obiective turistice: – Bastionul Croitorilor, parte a fortificaţiilor construite în sec. XV şi refăcute în 1627 –1629, restaurante în 1959; – Casa Matei Corvin, cea mai veche construcţie laică din oraş, în care s-a născut Matei Corvin, devenit rege al Ungariei (1458-1490), şi în care acum funcţionează Institutul de Arte Plastice; – Catedrala Ortodoxă – Biserica Sf. Mihail, cea mai veche construcţie religioasă din Cluj şi cel mai reprezentativ monument al stilului gotic, construită, cu întreruperi, în perioada 1349-1480, mai păstrează fragmente din pictura originară; – Biserica şi Mănăstirea Franciscanilor constituie un complex de edificii gotice din sec. XV, cu unele modificări ulterioare; – Muzeul de Artă, organizat într-o importantă clădire în stil baroc ce datează din 1774, expune piese valoroase de artă modernă şi contemporană românească şi de artă universală; – Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instalat într-o frumoasă clădire în stil empire din sec. XVIII, posedă numeroase exponate referitoare la ocupaţiile populaţiei transilvănene, piese de port popular tradiţional românesc şi al minorităţilor naţionale etc., iar în secţia în aer liber din pădurea Hoia sunt expuse peste 130 gospodării şi instalaţii tehnice ţărăneşti; – Muzeul de Istorie al Transilvaniei este divizat în mai multe secţii: comună primitivă, epoca daco-romană, epoca modernă-contemporană, lapidariu român, lapidariu feudal; – Colecţia de istorie a farmaciei, organizată în clădirea în care a funcţionat prima farmacie a oraşului Cluj, care expune mobilier, vase farmaceutice, substanţe şi instrumentar farmaceutic; – Grădina Botanică, cea mai mare şi mai complexă din România, obiectiv de mare atracţie, posedă un fond bogat de specii de plante, organizat pe sectoare: sistematic, ornamental, fitogeografic, plante exotice (în sere). În oraş se află şi numeroase monumente memoriale (grupul statuar Horea, Cloşca şi Crişan; grupul statuar Şcoala Ardeleană; statuia ecvestră a lui Matei Corvin; statuia ecvestră Sf. Gheorghe; statuia lui Mihai Viteazul, monumentul lui Avram Iancu etc.
Regiunea înconjurătoare
– Pădurea Făget, loc de recreere şi agrement, ce dispune de cabane şi popas turistic; – Fânaţele Clujului, rezervaţie naturală cu o suprafaţă de 70ha, cu vegetaţie de stepă, alcătuită din specii xerofile pontice, pontico-mediteraniene şi continental-orientale; – Feleacu, veche aşezare rurală românească, biserica ortodoxă, de dimensiuni mari, construită de Ştefan cel Mare, ce a funcţionat şi ca reşedinţă episcopală în sec. XV; – Someşul, sat vechi inclus în Cluj-Napoca, necropola din sec. VIII, staţiune balneoclimatică sezonieră, cu ape clorurate, bicarbonatate, sodice, sulfatate şi cu nămol vegetal-mineral, recomandate în afecţiuni reumatismale, neurologice, ginecologice, digestive şi hepato- biliare; – Apahida, sat, necropola celtică din sec. I î.Cr., două morminte princiare din sec. V; – staţiunea Cojocna; – satul Suatu, rezervaţie botanică, cu plante stepice ca la Marea Neagră şi Marea Mediterană; – satul Bonţida, unde se găseşte unul din cele mai mari castele din Transilvania, edificat în câteva etape (1660-1680, 1750-1760, 1850- 1855); – Arghiresu, sat, impresionanta biserică de tip „hală” în stil gotic, construită în jurul anului 1500; un masiv castel ridicat în 1572, în stilul Renaşterii transilvănene; – satul Floreşti, ruinele unei fortificaţii feudale numită Cetatea Fetei; – satul Gilău; – satul Nicula, unde se află o biserica din lemn – satul Paniceni, în apropiere se află Cheile Paniceni, foarte interesante prin fenomenul de inversiune floristică (conifere pe fundul văii, foioase în partea de sus); – Pădurea Hoia, cu funcţiune de recreere şi agrement, adăpostind o secţie în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei; – Baciu, localitate rurală, loc de agrement lângă Cheile Baciului. – Satul Văd, Biserica ortodoxă din sec. XVIII
Vezi și Geografia României, București!
